• Moartea sau boala terminala a unei rude sau a unui prieten .
• Divort,separare familiala ,ruperea unei relatii,stresul in familie .
• Pierderea sanatatii (reala sau imaginara).
• Pierderea serviciului , casei , banilor , statusului social , stimei de sine , securitatii personale .
• Abuzul de alcool su droguri.
• Depresia .La tineri depresia poate fi mascata de hiperactivitate sau de comportament nesabuit.La batrani poate fi atribuita incorect efectelor naturale ale imbatranirii.

SCHIMBARI EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE ASOCIATE CU SUICIDUL:

• Durerea sufleteasca coplesitoare:durerea ameninta sa depasesca capacitatile persoanei de a face fata.Deseori sentimentele suicidare sunt rezultatul unor probleme de lunga durata care au fost exacerbate de evenimente recente precipitante.Factorii precipitanti pot produce o noua durere sufleteasca.
• Lipsa de speranta –sentimentul ca durerea va continua si va deveni mai rea,ca lucrurile nu vor fi niciodata mai bine .
• Lipsa de putere-sentimentul ca resursele persoanei pentru reducerea durerii sunt epuizate.
• Sentimente de lipsa de valoare,rusine ,vina ,ura de sine,ca nimanui nu-i pasa.Temeri de pierderea controlului ,de a se rani singur sau de a-i rani pe ceilalti.
• Personalitatea devine trista,retrasa in sine, obosita ,apatica, anxioasa,iritabila sau predispusa la crize violente.
• Declinul performantelor la scoala,munca sau alte acivitati.(Ocazional reversul:cineva care face voluntariat deoarece are nevoie sa-si umple timpul).
• Izolare sociala sau asociere cu un grup care are standarde morale diferite de ale familiei proprii .
• Scaderea interesului pentru sex,prieteni sau alte activitati de care se bucura inainte.
• Neglijarea bunastarii personale,deteriorarea aspectului fizic.
• Alterarea somnului si a obiceiurilor alimentare .
• Autoinfometarea, control gresit al dietei,nesupunerea la instructiunile medicale(in mod particular la batrani).
• Perioade dificile:vacante,aniversari,prima saptamana dupa eliberarea din spital,inainte si dupa diagnosticul unei boli majore,inainte si in timpul procedurilor penale.

COMPORTAMENT SUICIDAR:

• Tentative anterioare de sinucidere.
• Afirmatii explicite de ganduri sau sentimente suicidare.
• Dezvoltarea unui plan de sinucidere ,achizitionarea de mijloace ,comportament repetitiv,fixarea unui moment pentru tentative.
• Autoraniri ca taieturi,arsuri,lovituri la cap.
• Comportament nesabuit.Accidente inexplicabile la copii si batrani.
• Intocmirea unui testament sau daruirea obiectelor favorite.
• Mod nepotrivit de a-si lua ramas bun.
• Comportament verbal care este ambiguu sau indirect:”am sa plec departe intr-o excursie lunga ,nu mai trebuie sa fii ingrijorat cu mine,vreau sa adorm si sa nu ma mai trezesc niciodata,sunt atat de depresiv, chiar nu mai pot continua , oare Dumnezeu pedepseste sinucigasii?,sunt voci care imi spun sa fac lucruri rele’’,solicitare de informatii privind eutanasia, glume nepotrivite, povestiri sau insemnari pe teme morbide.

ATENTIONARE ASUPRA SEMNELOR DE AVERTIZARE !

Majoritatea populatiei intr-un anumit moment nu are multe semne de avertizare si are un risc scazut al ratei de suicid.
Dar o rata scazuta la o populatie mare ,tot reprezinta o multime de oameni si multe sinucideri complete au putine conditii din cele listate mai sus .

INTR-O SITUATIE DE OM LA OM TOATE INDICATIILE DE SUICID TREBUIE LUATE IN SERIOS ! ! !

Interventiile in criza de tip hotline care accepta apeluri de la persoane aflate in situatii de urgenta suicidara se pot face la :
Vaslui Psihiatrie : 0235.312.120

interior:
• 18 intre orele 8 -15
• 14 intre orele 15 – 8

Orice abuz se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare !

Acest Inventar prezentat aici este un rezumat modest de autoadministrare si interpretare ;NU este un substitut pentru administrarea corecta a MBTI de catre un psiholog calificat si antrenat. Este o simpla introducere pentru tipul de personalitate sau tipul psihologic. Speram ca va va deschide apetitul pentru a invata mai mult despre modelul de personalitate dezvoltat de Myers si Briggs si va constitui pentru dumneavoastra un mesaj esential de dezvoltare personala.

Inventarul stilului cognitiv iti va permite sa aproximezi care sunt preferintele tale pentru un tip psihologic din MBTI. Determinarea celor  4 litere precizeaza orientativ propriul tip de personalitate din cele 16 tipuri, verificand in mod nestiintific ceea ce ti se potriveste si ceea ce nu ti se potriveste.

Determinarea tipului MBTI natural al unei persoane este in mod frecvent complicata de experienta de viata a acelei persoane. Intrebarea clasica este : « Am invatat din experienta proprie de viata sau acesta este felul meu de a fi ? ». Prin compararea celor doua tipuri opuse prezentate poti face alegerea optima care ti se potriveste in cea mai mare masura. Daca aveti indoieli asupra alegerii dumneavoastra va sfatuim sa mergeti inapoi in timp spre varsta de 12 ani si chiar mai devreme si sa va reamintiti cum erati atunci. Ratiunea pentru aceasta sugestie este faptul ca in jurul varstei de 3 ani  nucleul organizarii cognitive este in curs de consolidare…. desi creierul continua sa permita plasticitate pana la pubertate.

Dupa debutul pubertatii experienta de viata care se acumuleaza intregeste dezvoltarea  personalitatii. Pentru o parte din oameni aceasta invatare serveste pentru fortificarea a ceea ce exista, pentru alti oameni se slefuiesc multiplele fatete ale personalitatii. Redescoperind mereu nucleul personalitatii noastre si cunoscandu-ne tipul de personalitate ne imbogatim viata printre semeni.

Fiecare persoana se naste cu un anumit pattern psihologic. In decursul vietii prin interactiunea cu lumea exterioara si cu ceilalti,fiecare om isi dezvolta propriile insusiri care ii stau totdeauna la dispozitie, ele fiind innascute.In anumite momente si situatii ne dam seama ca ne-ar ajuta sa folosim una sau mai multe din predispozitiile opuse si astfel ne armonizam cu noi insine, cu lumea exterioara si cu ceilalti.

Cunoasterea inventarului MBTI te ajuta sa constientizezi propriile resurse naturale in ceea ce priveste energia , procesarea informatiei , decizia si randamentul maxim, precum si trasaturile care iti pot folosi din tipul psihologic opus.

• “Moby Dick” (1998) : De vizionat;
• À bout de souffle (1960) : Merita cumparat;
• 12 oameni furiosi (1957)  : Merita cumparat;
• O minte sclipitoare (2001): De vizionat;
• A Dangerous Woman (1993): De vizionat;
• A Man for All Seasons (1966): Merita cumparat;
• Un tramvai numit dorinta (1951) De vizionat;
• Absolution (2006) (TV) : De vizionat;
• Across the Universe (2007): Merita cumparat;
• Agoniya (1981): De vizionat;
• Alexis Zorbas (1964): De vizionat;
• Totul despre Eva (1950): Merita cumparat;
• Amadeus (1984): Merita cumparat;
• American Beauty (1999): Merita cumparat;
• Angela Mooney moare din nou (1996): De vizionat;
• Apocalipsul acum (1979): De vizionat;
• As Good as It Gets (1997): De vizionat;
• Remuscare (2007) : Merita cumparat;
• Awakenings (1990): De vizionat;
• Away from Her (2006): De vizionat;
• Stejarul (1992): Merita cumparat;
• Becket (1964): Merita cumparat;
• Cape Fear (1991): De vizionat;
• Cartouche (1962): Merita cumparat;
• Schimbul (2008): De vizionat;
• Cetateanul Kane (1941): De vizionat;
• Teoria conspiratiei (1997): De vizionat;
• De ce trag clopotele, Mitica? (1981): Merita cumparat;
• Death on the Nile (1978): De vizionat;
• Casa de nebuni (2002): De vizionat;
• Forget Me Never (1999) (TV): De vizionat;
• Forrest Gump (1994): De vizionat;
• Girl, Interrupted (1999): De vizionat;
• Glissando (1985): De vizionat;
• Good Will Hunting (1997): Merita cumparat;
• Great Expectations (1946): De vizionat;
• Hamlet (1948): De vizionat;
• Hamlet (1964/I): De vizionat;
• How to Steal a Million (1966): Merita cumparat;
• I Am Sam (2001) : De vizionat;
• Idiot (1958): De vizionat;
• Bunul, raul si urâtul (1966): Merita cumparat;
• In the Heat of the Night (1967): Merita cumparat;
• It Came from the Sky (1999) (TV): De vizionat;
• O viata minunata (1946): Merita cumparat;
• Procesul de la Nurnberg (1961): Merita cumparat;
• K-PAX (2001): De vizionat;
• King Lear (1983) (TV): De vizionat;
• Viata e frumoasa (1997): De vizionat;
• Lawrence al Arabiei (1962): Merita cumparat;
• Le doulos (1962): Merita cumparat;
• Noptile Cabiriei (1957): Merita cumparat;
• Les misérables (1958): Merita cumparat;
• Les misérables (1995):  Merita cumparat;
• Look Back in Anger (1959): De vizionat;
• Macbeth (1948): De vizionat;
• Man in the Chair (2007): De vizionat;
• Marea dinauntru (2004/I): De vizionat;
• Întâlnire cu Joe Black (1998): Merita cumparat;
• O Fata de Milioane (2004): Merita cumparat;
• Moartea domnului Lazarescu (2005): Merita cumparat;
• Moby Dick (1956): De vizionat;
• Timpuri noi (1936): Merita cumparat;
• Murphy’s War (1971): Merita cumparat;
• My Louisiana Sky (2001) (TV): De vizionat;
• Mystic River (2003): Merita cumparat;
• Nine 1/2 Weeks (1986): De vizionat;
• Notre-Dame de Paris (1956): De vizionat;
• Mice and Men (1992): De vizionat;
• On Golden Pond (1981): Merita cumparat;
• Pe Chei (1954): De vizionat;
• A fost odata in America (1984): Merita cumparat;
• Zbor deasupra unui cuib de cuci (1975): De vizionat;
• Pay It Forward (2000): Merita cumparat;
• Pink Floyd The Wall (1982): De vizionat;
• Planet of the Apes (1968): De vizionat;
• Plutonul (1986): Merita cumparat;
• Prin cenusa imperiului (1975):Merita cumparat;
• Onoarea familiei Prizzi (1985): De vizionat;
• Proof (2005): De vizionat;
• Pulp Fiction (1994): De vizionat;
• Radio (2003): De vizionat;
• Rain Man (1988): De vizionat;
• Rashômon (1950): Merita cumparat;
• Rebecca (1940): Merita cumparat;
• Reconstituirea (1968): Merita cumparat;
• Reign Over Me (2007): De vizionat;
• Profesionistii crimei (1992): Merita cumparat;
• Richard III (1955): De vizionat;
• Ryan’s Daughter (1970/I): De vizionat;
• Scent of a Woman (1992): Merita cumparat;
• Seven 1995: De vizionat;
• Shutter Island (2010): De vizionat;
• Unora le place jazz-ul (1959): Merita cumparat;
• Somebody Up There Likes Me (1956): Merita cumparat;
• Sophie’s Choice (1982): De vizionat;
• Spartacus (1960): Merita cumparat;
• Splendor in the Grass (1961): De vizionat;
• Stalker (1979): Merita cumparat;
• Stavisky… (1974): Merita cumparat;
• Stepmom (1998): De vizionat
• Soferul de taxi (1976): De vizionat;
• Tempest (1982): Merita cumparat;
• Temple Grandin (2010) (TV): De vizionat;
• The African Queen (1951): Merita cumparat;
• The Agony and the Ecstasy (1965): Merita cumparat;
• The Aviator (2004): De vizionat;
• The Boost (1988): De vizionat;
• Podurile din Madison County (1995): Merita cumparat;
• The Brothers Karamazov (1958): Merita cumparat;
• The Bucket List (2007): De vizionat;
• The Caine Mutiny (1954): De vizionat;
• Vanatorul de Cerbi (1978): De vizionat;
• The Effect of Gamma Rays on Man-in-the-Moon Marigolds (1972): De vizionat
• The Exorcism of Emily Rose (2005): De vizionat;
• The Fisher King (1991): De vizionat;
• Nasul (1972): Merita cumparat;
• Nasul II (1974): Merita cumparat;
• Nasul III (1990): Merita cumparat;
• Absolventul (1967): Merita cumparat;
• Dictatorul (1940): Merita cumparat;
• Culoarul mortii (1999): De vizionat;
• Colina (1965): De vizionat;
• The Hours (2002): De vizionat;
• Leul în iarna (1968): Merita cumparat;
• Candidatul Manciurian (1962): Merita cumparat;
• The Merchant of Venice (2004): De vizionat;
• The New World (2005) : De vizionat;
• Noaptea generalilor (1967): De vizionat;
• The Night of the Iguana (1964): De vizionat;
• Jurnalul (2004): De vizionat;
• The Other Sister (1999): De vizionat;
• The Outrage (1964): Merita cumparat;
• The Prince of Tides (1991): De vizionat;
• Stralucirea (1980): De vizionat;
• Tacerea mieilor (1991): De vizionat;
• Al saselea simt (1999): De vizionat;
• Cacealmaua (1973): Merita cumparat;
• The Taming of the Shrew (1967) Merita cumparat;
• La hotarul dintre viata si moarte (1998): Merita cumparat;
• Comoara din Sierra Madre (1948): Merita cumparat;
• Thelma & Louise (1991): De vizionat;
• They Shoot Horses, Don’t They? (1969): De vizionat;
• Sa ucizi o pasare cantatoare (1962): De vizionat;
• Armata celor 12 maimute (1995): De vizionat;
• Necrutatorul (1992): Merita cumparat;
• Eroi de fiecare zi (1995): De vizionat;
• Veronika Decides to Die (2009): De vizionat;
• Week-end à Zuydcoote (1964): Merita cumparat;
• O iubire fara sfârsit (1998): De vizionat;
• What Ever Happened to Baby Jane? (1962): De vizionat;
• White Oleander (2002): De vizionat;
• Zhestokiy romans (1984): De vizionat;

LEGENDA

1. Selectia filmelor se regaseste pe site-ul : www.imdb.com ;
2. De vizionat: filme cu implicatii psihiatrice

2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat

3. Calitatea pe care o prefer la o femeie

4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei

5. Principalul meu defect

6. Îndeletnicirea mea preferată

7. Fericirea pe care mi-o visez

8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire

9. Locul unde aş vrea să trăiesc

10. Culoarea mea preferată

11. Floarea care-mi place

12. Pasărea mea preferată

13. Prozatorii mei preferaţi

14. Poeţii mei preferaţi

15. Eroii mei preferaţi din literatură

16. Eroinele mele preferate din literatură

17. Compozitorii mei preferaţi

18. Pictorii mei preferaţi

19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală

20. Ce urăsc cel mai mult

21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere

22. Cum aş vrea să mor

23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă

24. Deviza mea

Mă numesc Daniel David şi sunt profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Nu am de gând să prezint aici un CV detaliat. Cel profesional poate fi accesat la http://www.clinicalpsychology.ro, iar o perspectivă comunitară (cu particularităţile, limitele şi distorsiunile inerente), creată probabil de foştii studenţi şi actualii colaboratori, este disponibilă pe Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Daniel_David.

Prezint succint mai jos un profil care să justifice organizarea acestui blog şi expertiza asumată în categoriile create, aşa cum mă văd şi înţeleg eu (sincer, direct, fără ipocrizie).

I. Informaţii Personale

M-am născut în 23 noiembrie 1972, la Satu Mare (tata: Valer; mama: Floare; am un frate: Alin). Am crescut în Satu Mare, un oraş cochet, complex ca istorie şi compoziţie etnică, unde am învăţat să fiu “dialectic“, adică să fiu tolerant, dar să-mi exprim în acelaşi timp identitatea românească. Multe vacanţe le-am petrecut la bunici, în “Ţara Codrului” (Satu Mare/Maramureş), unde am învăţat ce înseamnă bunul-simţ şi satul românesc tradiţional (cu tot ce implică el). După etapele normale de “educaţie timpurie“, – în familie, creşă/grădiniţă (mi-a rămas dragă încă Grădiniţa nr. 6, unde au început primele iubiri şi prietenii pe care mi le amintesc; unele or fi începând poate la Creşa din Cartierul 14 Mai, dar pe ele nu mi le amintesc…), – am absolvit Şcoala Primară Nr. 12 (o Şcoală mică, foarte bună, lângă un stadion şi un parc mare!) şi Şcoala Generală Nr. 1 (“Şcoala centrală”) din Satu-Mare, navigând de-a lungul anilor între premiile I şi II. Am absolvit Liceul „Doamna Stanca” (acum “Colegiu Naţional” iar atunci primul Liceu ca valoare din oraş în domeniul “socio-uman“, în competiţie pe domenile “exacte” cu alt premiant – Liceul “Mihai Eminescu”) din acelaşi oraş, secţia de biochimie. Pe parcursul liceului (dar şi a şcolii în general), viaţa mi-a fost marcată de studiu şi sport, restul activităţilor desfăşurându-se într-un cadru definit de aceste două axe. Am fost un participant constant la Olimpiade (ex. biologie, chimie, matematică, istorie, limba română), cea mai mare reuşită fiind Premiul Special I la Olimpiada Naţională de Biologie. Interesele sportive gravitau între tenis de câmp, fotbal, atletism şi arte marţiale; cele mai mari reuşite au constat în cateva premii regionale (Transilvania) la atletism (ex. alergare 100 de metri, săritura în înălţime) şi în bucuriile date de restul activităţilor sportive.

La nivel universitar am absolvit specializarea Psihologie la UBB. Programul de studiu a fost de cinci ani, ultimii doi parcurgându-i într-unul singur (m-am grăbit mereu deoarece mă plictiseşte prezentul şi mă atrage viitorul…unii spun că nu ştiu să mă bucur de prezent!). Doctoratul l-am început la UBB în anul 1996 şi l-am terminat în 1999, avându-l coordonator pe profesorul Ioan Radu, un adevărat mentor. O parte din programul de doctorat l-am parcurs la SUNY at Binghamton, SUA, cu o bursă Guvernamentală. Prin faptul că l-am avut coordonator pe profesorul Radu, sunt conştient că îmi rămâne ca obligaţie tradiţia clujeană în psihologie, ca filiaţie doctorală fiind a patra generaţie de la fondatorul psihologiei (Wundt) la nivel internaţional: Wundt-Goangă-Roşca-Radu; de asemenea, mă simt apropiat de profesorul şi psihologul Nicolae Mărgineanu, prin traiectoria profesională marcată de formarea şi activităţile din SUA.

Programul postdoctoral l-am parcurs în SUA, la prestigioasa universitate americană Mount Sinai School of Medicine din New-York, în domeniul medicinii comportamentale (Bio-behavioral and Integrative Medicine Programs), cu accent pe oncologie. Supervizor mi-a fost profesorul Guy Montgomery. Şi această supervizare mă responsabilizează şi obligă ca filiaţie profesională: Tolman-Rotter-Kirsch-Montgomery.

În psihoterapie şi psihologie clinică am avut şansa să lucrez şi să fiu mentorat direct de profesorii americani Albert Ellis (la Albert Ellis Institute în SUA) şi Aaron T. Beck (Academy of Cognitive Therapy, SUA; Pennsylvania University, SUA), declaraţi în analizele de specialitate internaţionale între primii psihologi şi/sau psihoterapeuţi ai secolului XX (depășindu-l pe Freud, poate mai cunoscut în ţară). Albert Ellis a fost declarat (în 1982) cel mai influent psiholog/psihoterapeut în viaţă, după moarte acestuia (în 2007) rămânând în această poziţie Aaron T. Beck.

Din 2006 sunt profesor universitar de ştiinţe cognitive clinice şi conducător de doctorat. Când am obţinut conducerea de doctorat, profesorul Radu, cel care a “reiniţiat psihologia la Cluj” după revoluţia din 1989,  a spus că sunt primul „produs complet” al psihologiei româneşti postrevoluţionare – de la preparator la profesor conducător de doctorat – (fără să existe, în mod necesar, şi o implicaţie calitativă în această observaţie).

Între anii 2000-2007 am stat/locuit mai mult în New-York, SUA, decât în ţară, “East Village” fiind a doua mea casă, iar New-York-ul singurul oraş în care mi-ar plăcea să locuiesc dacă nu ar exista Cluj-Napoca!

Valori personale: Tradiţia, Excelenţa şi Onoarea. Cred că ele pot fi atinse doar prin Bun simţ, Raţionalitate/Gândire critică şi Curaj

Profilul fizic: înălţime – 1.81; 75-80 kg. Pentru alte detalii vezi poză (sic!)

Profilul psihologic (vezi şi valorile asumate): raţional, creativ, memorie de lucru foarte bună şi disponibilitate la efort, altruist/generos, sangvinic cu elemente colerice; IQ – în curs de evaluare (sic!)

Puncte negative/Slăbiciuni: toleranţă mai scăzută la frustrare, credit prea mare acordat oamenilor, uşor “dispreţ” faţă de prezent (prea “future-oriented“)

Distorsiuni: sunt acuzat de unii că sunt “arogant” şi că “mă cred superior“. Fără a mă apăra sau justifica, încerc să explic… Nu mă cred superior şi nu sunt arogant, dar cred că trebuie să fiu responsabil în ceea ce fac, iar asta implică să fiu uneori critic cu prostia, ignoranţa şi incultura, mai ales când sunt dublate de tupeu şi promovate cu obraznicie. Viaţa mea este ghidată de ştiinţă şi sport, iar acestea, la rândul lor, sunt ghidate de performanţă şi nu sunt democratice; ”adevărul ştiinţific” nu se stabileşte prin vot şi/sau prin vocea gălăgioasă a militanţilor sau a celor care strigă cel mai tare. În ştiinţă, nu orice părere contează, ci doar părerile informate, care pot duce la performanţă. Restul este pierdere de timp preţios. A sta să asculţi părerea naivă, dar solemnă şi exprimată cu pretenţiozitate, a celor care (re)inventează lucruri deja descoperite, se feresc să citească ca “să nu-şi contamineze ideile”,  promovează cu tupeu (uneori cu farmec!) pseudoştiinţa şi non-ştiinţa, în forme şi contexte academice, şi/sau asumă semidoct lucruri deja invalidate, denotă dispreţ faţă de ştiinţă. Cred că în ştiinţă lucrurile stau, analogic vorbind, ca în fotbal; toţi suntem jucători de fotbal (a se citi cercetători), dar jucăm în ligi diferite, cu performanţe diferite. Din această atitudine rezultă, cred, critica ce mi se aduce, uneori pe nedrept, dar eu chiar iau în serios ştiinţa; ea nu este pentru mine un serviciu de rutină de la ora 8 la ora 15, după care merg la piaţă sau să-mi trăiesc viaţa…ştiinţa serioasă cere devotament, vocaţie şi rigoare, trebuind împletită în mod creativ şi fericit cu viaţa, nu văzută ca o categorie din viaţă stabilită prin orar! Poate că uneori generalizez acest stil foarte exigent şi la viaţa de zi cu zi, iar atunci greşesc, dar el se manifestă, cred eu, preponderent în contexte legate de ştiinţă (în sport mai rar căci, în timp, am trecut de la performanţă la a-l practica doar din plăcere…), şi atunci mi-l asum, fără a-l considera o formă de aroganţă, ci un demers corect şi necesar într-o lume în care iraţionalitatea şi obscurantismul sunt obraznice. În alte contexte sunt mai degrabă „low profile” şi poate prea „umanist”. Nu îmi pare rău că, în ştiinţă, nu sunt dispus să ascult sau să discut cu oricine, oricând şi/sau oriunde doreşte, vorbind despre orice şi oricum. Din respect pentru ştiinţă şi interlocutor, trebuie îndeplinite nişte standarde minimale pentru eficienţa şi sensul discuţiei în acest context. Sunt însă dispus să fac asta, şi o fac adesea cu plăcere atunci când timpul îmi permite, renunţând la standardele minimale de “eligibilitate“, ca psiholog (cu clienţi/pacienţi), ca profesor (cu cei care doresc să înveţe “ştiinţă şi cercetare” pentru a ajunge la standarde de performanţă) şi/sau, ca om, pur şi simplu (cu prieteni, cunoştinţe sau cu cei interesaţi). Acestea fiind spuse, ţin în final să precizez clar că nu susţin niciun “fundamentalism ştiinţific”; pentru mine ştiinţa este  acum cea mai riguroasă modalitate de a genera cunoaştere, fără a fi perfectă şi fără a fi probabil nici ultima modalitate de cunoaştere creată de om.

Iată câteva exemple de “superioritate”:

Exemplu 1: Nu am acceptat să public în revista ISI fondată de mine, “Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies”, singura revistă de psihologie ISI din ţară, articole slabe, necesare pentru promovarea academică a cuiva (promovarea academică include criteriul ISI). Oamenii care au mizat pe acest lucru au spus că “le-am distrus cariera” şi că, dacă nu eram atât de “arogant” şi “narcisist”, i-aş fi ajutat. La urma urmei, dacă eram “om de treabă”, ce mă costa să public articolul pentru ca ei să poată ajunge conferenţiari sau profesori? Mă costa credibilitate reviste şi respectul pentru munca pe care am depus-o să ajungem aici! Eu i-am tratat corect (conform procedurilor): le-am trimis articolul la recenzie, iar recenzorii (3 sau 4) au dat feedback-ul şi verdictul. Credeţi că cei implicaţi au apreciat corectitudinea? Nu, probabil că mă urăsc pentru că, în mintea lor, “le-am distrus cariera”, nu sunt “om de treabă”, iar acum unii reacţionează prin atacuri şi denigrări (mai mult sau mai puţin explicite).

Exemplu 2: Am fost făcut “arogant” şi în multe alte feluri (sic!) când am reacţionat dur şi public la încercările obscurantismului de a acapara spaţiul public românesc, în dauna ştiinţei (vezi discuţiile despre Horoscop/Astrologie, Flacăra Violetă etc.). O atitudine similară o am în spaţiul academic, unde nu pot accepta şi lăsa studenţii, – oameni vulnerabili cognitiv, adică aflaţi la început de drum în cunoaşterea ştiinţifică -, prin simplul fapt că nu au (încă) acces la literatură şi/sau nu sunt încurajaţi să citească, să fie expuşi de către unii “profesori” la îndoctrinare cu prostie, incultură şi pseudoştiinţă/non-ştiinţă (uneori predate cu farmec!). Ştiu că aceste grupuri s-au mobilizat în mod serios, nu doar prin ameninţările directe pe care le-am primit, ci şi prin comentariile negative şi denigratoare sistematice la luările mele de poziţie, comentarii care sunt aceleaşi (şi aproape în aceeaşi ordine sic!) indiferent de zona media în care am publicat punctele de vedere. Nu voi accepta însă ca efortul atâtor oameni de ştiinţă de-a lungul timpului (unii arşi pe rug) pentru a “lumina” această lume să fie umbrit de recrudescenţa iraţionalului, pseudoştiinţei şi non-ştiinţei, pe fondul ignoranţei şi nepăsării unor oameni de ştiinţă şi/sau unor factori politici. Cred că această nepăsare este un atentat la siguranţa naţională şi la civilizaţia acestui popor. Credeţi că reprezentanţii obscurantismului apreciază duelul?

Sporturi preferate/practicate: tenis de câmp, fotbal, arte marţiale

Personalităţi preferate: istorice/reale – Alexandru cel Mare, Salvador Dali (ca pictor), Albert Einstein, Isaac Newton; personaje literare – Ahile, Ulise

Lucrări/domenii non-ştiinţifice preferate: poeziile “If” (Rudyard Kipling), “La Steaua” şi “Glossă” (Mihai Eminescu), “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”  (Lucian Blaga); Iliada-Odiseea-Eneida; proza (ex. de Isaac Asimov) şi filmele (ex. “Stargate”, “Star Trek”, “Andromeda” etc.) science-fiction; muzica rock (ex. Beatles; Iris etc.), clasică (ex. Beethoven) şi gregoriană

II. Informaţii Profesionale – Psihologie

• Profesor univ. dr., (conducător de doctorat), Şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din UBB, titularul profesurii internaţionale „Aaron T. Beck” (2007). Aaron T. Beck este profesor de psihiatrie la University of Pennsylvania, SUA, fondatorul terapiilor cognitiv-comportamentale. De asemenea, din 2008, sunt profesor universitar (adjunct) la Mount Sinai School of Medicine, New-York, SUA
• Preşedintele Comisiei Naţionale de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România (2009-)
• Preşedintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (2005-)
• Preşedintele Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România
• Supervizor/formator (2005-) în psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală la Albert Ellis Institute, SUA

III. Informaţii Profesionale – Educaţie/Cercetare

• Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (2008-)
• Vicepreşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru elaborarea şi analiza politicilor în domeniile educaţiei şi cercetării (2007-)
• Preşedintele Consiliului Cercetării Ştiinţifice din UBB (2008-)
• Consilierul personal pe probleme de cercetare al Ministrului Educaţiei şi Cercetării (2005)
• Am participat, în calitate de cooordonator de Pachete de Lucru, la demersuri naţionale care au stat/stau la baza reformelor şi legislaţiei în domeniul educaţiei şi cercetării

IV. Reprezentări internaţionale

• Reprezentant pentru Ştiinţele Sociale la European Science Foundation (2008-)
• Preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (2004-)
• Reprezentant naţional în European Association for Behavioral and Cognitive Therapies (2004-)
• Expert/Consultant pentru agenţii de finanţare a cercetării şi învăţământului superior din Africa de Sud, Israel, SUA (NSF) şi UE (FP)
• Membru în colective editoriale internaţionale: “Journal of Personality Disorders: Theory, Research, and Treatment” (American Psychological Association), “Journal of Articles in Support of Null Hypothesis” (USA) etc.

V. Varia

Acheta ziarului Cotidianul (2005) m-a inclus în “Generaţia Aşteptată” (domeniul Psihologie) şi am făcut parte dintre finaliştii (10) demersului “Clujeanul Anului” (2007). În anul 2003 am primit premiul internaţional “Henry Guze Award” pentru cea mai bună publicaţie ştiinţifică în domeniu  (SCEH, SUA). Pentru meritele în activitățile desfășurate, am fost decorat, de  Președintele României, cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler (2008).

MULTI ALTII AU ALES …ALEGETI…ALEGETI…ALEGETI: IUBESTE-TI APROAPELE CA PE TINE INSUTI!!!

RUGACIUNEA TATAL NOSTRU= SMERENIE,UNIRE,IUBIRE,IERTARE,STAPANIRE DE SINE= CODUL IISUS!!!

FARA UN COD MORAL NU AM FI REUSIT NIMENI ,NIMIC,NICIODATA!!!

Codul IISUS : Iubire-Iertare-Smerenie-Unire-Stapanire de sine ESTE INSCRIS CA TREBUINTE SI SIMTIRI MORALE in fiecare din noi si atunci cand suntem in grele incercari si trebuie sa luam o hotarare majora: ne chinuim ore…zile…ani… in sir si in sfarsit… cu lacrimile disperarii ne rugam… si DUMNEZEU ne ajuta…si il gasim in noi. Acest cod moral ne-a ajutat…si ne ajuta, desi alegerea intuita, simtita sau rationala este a noastra, ajutorul vine de la DUMNEZEU!!!

’’CONSTIINTA =  facultatea innascuta care reveleaza legea morala a lui Dumnezeu asa cum este ea inscrisa in sufletele oamenilor’’ ( SF. AUGUSTIN  354-430)

’’SCANTEIA DE CONSTIINTA = prin care discernem ca pacatuim. (SF.IERONIM 347-420)

’’CONSCIENTIA = abilitatea de a deosebi binele de rau la nivelul actiunilor particulare’’ (SF. TOMA DE AQUINO 1224-1274)

IN SUTE SI SUTE DE ANI ACEST COD MORAL S-A IMBUNATATIT SI NUANTAT INTR-UN BUCHET GENEROS DE PRINCIPII MORALE prin civilizatia omenirii, prin educatie si prin modul in care fiecare din noi- indiferent de rasa, etnie, religie-intelege si simte sa-si potoleasca nevoia /setea / foamea de: sinceritate-incredere-respect-compasiune-altruism-mila;rabdare- cumpatare-pocainta; cinste-corectitudine-curaj;dreptate-datorie-devotament;solidaritate-responsabilitate-loialitate-daruire-gingasie-tandrete = OMENIE. ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU’’

’’VA VOI DA O INIMA NOUA

SI VOI PUNE IN VOI UN DUH NOU

VOI SCOATE DIN TRUPUL VOSTRU INIMA DE PIATRA

SI VA VOI DA O INIMA DE SIMTIRE

VOI PUNE DUHUL MEU IN VOI

SI VA VOI FACE SA UMBLATI IN PORUNCILE MELE

SI SA PAZITI SI SA IMPLINITI RANDUIELILE MELE’’

( EZECHIEL 36:26,27.)

CELE CINCI SECRETE PE CARE LE STII

1. 1. FII SINCER CU TINE INSUTI

Asculta-ti inima sufletului tau. Fa liniste in jurul tau, disciplineaza-ti gandurile si fa-ti curaj pentru a urma sufletul.

1. 2. NU LASA REGRETE

De obicei oamenii nu isi regreta esecurile. Ba , chiar si-ar fi dorit sa aiba mai mult curaj. Cea mai mare frica la sfarsitul vietii nu este moartea sau esecul , ci   teama da a spune „ as fi dorit sa…”

1. 3. FIINTA TA = IUBIRE

Adu-ti aminte ca dragostea este cel mai important lucru din viata ta.

Iubirea este sensul vietii, dar poate fi si originea celor mai mari regrete.

Fii gata sa daruiesti iubirea atunci cand simti ca trebuie sa o faci.

1. 4. TRAIESTE CLIPA

Fiecare zi primeste-o ca un dar. Pretuieste-o. Oriunde te afli, fii tu insuti.

A fi este cu mult mai important decat a avea.

1. 5. A DARUI ESTE CU MULT MAI PRETIOS DECAT A LUA.

Care este sensul vietii tale?

Lucrurile pe care le luam in viata nu au insemnatate.

Aminteste-ti mereu ca trebuie sa lasi ceva in urma ta.

Descopera in sufletul tau ceva ce inseamna totul pentru tine si pune-ti toata inima in acel ceva: o cauza , un copil , un vis.

Fericirea nu poate fi cumparata, urmarita zadarnic sau cantarita, ci este rezultatul firesc al daruirii de sine.

Daca traiesti cu adevarat ai descoperit deja cele cinci secrete si nu-ti va fi frica de moarte.

DARUIESTE IUBIRE IN FIECARE CLIPA A VIETII TALE!

CELE PATRU LUCRURI CARE CONTEAZA IN VIATA

IARTA – MA, TE IERT, MULTUMESC, TE IUBESC

Acestea sunt cele patru cuvinte pe care cei mai multi oameni le rostesc in ultimele clipe de viata. De ce trebuie sa astepti ca sa-ti treaca toata viata pentru a le spune celor dragi aceste patru sublime cuvinte ?

ROSTESTE: iarta-ma, te iert, multumesc, te iubesc in fiecare zi a vietii tale!