Profesor Dr. Petre Branzei

PETRE BRANZEI

Material realizat de: Prof. dr. Mihai SELARU,  Dr. Cicerone POSTELNICU, Dr.Ana VERDES – IASI

• NASCUT la 28 noiembrie 1916 in comuna Tibanesti, judetul Iasi;
• ABSOLVENT al Liceului “ Mihail Kogalniceanu “ din Vaslui ( diploma de bacalaureat nr. 7468/52 din iulie 1937 );
• ABSOLVENT  al Facultatii de Medicina iasi, 28 iunie 1943;
• DOCTOR IN MEDICINA SI CHIRURGIE  al Facultatii de Medicina Iasi, teza nr.2256/1943. Diploma de doctor in medicina si chirurgie nr.3578 a Ministerului Invatamantului;
• DREPT DE LIBERA PRACTICA A MEDICINII,  publicat in Monitorul Oficial, nr.181 din 3 august 1943;
• INTERN BUGETAR,  la Spitalul de Neuropsihiatrie “ Socola” Iasi : 1 februarie 1939- 1 aprilie  1943;
• PREPARATOR  la Clinica de Neuropsihiatrie a Facultatii de Medicina Iasi: 1 decembrie1942- 28 martie 1946 (Decizia Ministerului Invatamnatului nr. 271893/ 1943 );
• MEDIC SECUNDAR DE PSIHIATRIE-Concurs; clasificat 1- ul la Spitalul Socola Iasi nr.9  ( Decizia Ministerului Sanatatii nr. 138260/1946 ); 1 aprilie 1946-1 iunie 1948;
• MEDIC SPECIALIST IN NEUROLOGIE SI PSIHIATRIE, confirmat prin examen ( Monitorul Oficial nr. 223 din 28 septembrie 1946 );
• ASISTENT, prin concurs, clasificat 1-ul la Clinica de Psihiatrie Iasi; 28 martie 1946-1 iulie 1951 (Monitorul Oficial nr. 73 din 26 martie 1946);
• MEDIC PRIMAR PSIHIATRIC, prin concurs, clasificat 1-ul ( Monitorul Oficial nr. 195/1947), incadrat la Spitalul Socola Iasi ( Decizia Ministerului Sanatatii nr. 15476 / 1948- 9 martie 1985.) Concurs de primariat echivalat prin ordin al Ministerului Sanatatii nr. 912/1959, publicat in buletinul Ministerului Sanatatii si Prev. Sociale nr.7-8/ 1960;
• SEF DE LUCRARI, la Clinica de Psihiatrie Iasi ( Decizia Ministerului Invatamantului nr. 124190/1951 -1 iulie 1951-1 octombrie 1952 ( incetat angajarea);
• MEDIC EXPERT DE PSIHIATRIE JUDICIARA, ( Adresa nr. 381/29 martie 1955 ); Laboratorul Interregional de Medicina Judiciara Iasi din 1955;
• ASISTENT,  ½ norma la Catedra de Medicina Judiciara ( decizia Facultatii de Medicina Iasi,  nr. 875/1956); 1 septembrie 1956-1 octombrie 1957);
• SEF DE LUCRARI , la Clinica de Psihiatrie Iasi ( Reincadrat prin Decizia Facultatii de Medicina Iasi nr. 1538/1957 );  octombrie 1957-1 octombrie 1962
• CONFERENTIAR , prin concurs Catedra de Psihiatrie I.M.F. Iasi ( confirmat prin ordinul Ministerului Invatamantului nr. 2733 din 24 septembrie 1962);
• CONFERENTIAR ATESTAT,  Catedra de Psihiatrie I.M.F. Iasi  ( Hotararea Comisiei Superioare de Diplome nr. 1268 din 27 decembrie 1965);
• MEDIC PRIMAR – DIRECTOR, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Socola Iasi ( Decizia Sfatului Popular al orasului Iasi nr. 18 din Ianuarie 1966 );
• PROFESOR TITULAR, prin concurs, Seful Catedrei de Psihiatrie I.M.F. Iasi ( Ordinul Ministerului Invatamantului nr. 2751/ 19 iulie 1969 );
• DOCTOR IN STIINTE MEDICALE,  Titlu stiintific obtinut prin echivalare, Hotararea Comisiei de Diplome nr. 561/19 iunie 1966;
• MEMBRU al Consiliului Virusologic de Psihiatrie ( Scrisoarea nr. II/A/8466/1964 a Ministerului Sanatatii si Prev. Sociale);
• PRESEDINTE al Comisiei de Specialisti a Ministerului Sanatatii pentru bolile psihice ( Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 646/ 20 noiembrie 1971);
• PRESEDINTE al Comisiei permanente de Invatamant, Cultura, Sport, Munca si Ocrotiri Sociale a Consiliului Popular al Judetului Iasi din anul 1969;
• MEMBRU al Colegiului de Medici si Farmacisti – Judetului Iasi, din anul 1969;
• EXPERT O.M.S., pentru Sanatate Mintala ( Monitorul  4/136/3 din 22 iulie 1968, reconfirmat Monitorul 4/136/3 din 15 iunie 1973);
• DIRECTORUL  Bazei pilot al O.M.S din Iasi pentru studii de psihiatrie si sanatate mintala ( adresa Ministerului Sanatatii nr. IX/CI/ 5068/ 297 din 6 ianuarie 1975 );
• SEFUL  Centrului Colaborator O.M.S pentru paludoterapie din Spitalul Socola Iasi ( Monitorul 2/181/139 din 13 octombrie 1975);
• VICEPRESEDINTE al Consiliului Judetean Iasi al  veteranilor din razboiului antihitlerist, din anul 1975);
• MEMBRU  al Consiliului Sanitar Superior al R.S.R ( Vicepresedinte al Comisiei pentru prevenirea si combaterea bolilor cronice degenerative) din anul  1975;
• CONSILIER TEMPORAR- O.M.S., al-II-lea Grup de lucru asupra serviciilor de sanatate mintala in zonele de studiu dat ( Trieste, 23-26 septembrie 1975); al- IV-lea Grup de lucru ( Copenhaga, 18-21 octombrie 1976);
• S-A STINS DIN VIATA la data de 4 martie 1985, in municipiul Iasi, fiind inhumat la Cimitirul “ Eternitatea” din Iasi

• MEMBRU al Societatii de Neurologie, Psihiatrie si Endocrinologie Iasi, din anul 1942;
• MEMBRU al Societatii de Medici Naturalisti Iasi , din anul 1942;
• MEMBRU al Comitetului Societatii de Psihiatrie din Romania, din anul 1967;
• MEMBRU al Colegiului de redactie a ,,Revistei de Neurologie, Neurochirurgie’’, din anul 1965;
• MEMBRU al Societatii de Medicina balcanica, din anul 1969;
• VICEPRESEDINTE al Asociatiei Psihologilor din Romania, Filiala Iasi, din anul 1967;
• MEMBRU  al Colegiului Editurii Medicale, din anul 1975;

• MEMBRU al Societatii Internationale de Psihologie Aplicata, 1969;
• MEMBRU al Societatii Internationale de Psihologie Sociala, 1969;
• MEMBRU al Asociatiei Psihiatrilor canadieni, 1969;
• MEMBRU al Societatii Medico-Psihologice din Franta, 1970;
• MEMBRU DE ONOARE  al Societatii de Medicina Mintala Belgia, 1970;
• MEMBRU Royal Society, Anglia, 1971;
• MEMBRU FONDATOR al Asociatiei Internationale de Neuropsihoendocrinologie, 1971;
• MEMBRU al Asociatiei Psihiatrilor americani, 1971 ;
• MEMBRU al Societatii Internationale de prevenire a suicidului, 1971;
• MEMBRU al Colegiului International de Medicina Psihosomatica, 1973;

• Medalia “ ELIBERAREA DE SUB JUGUL FASCIST”, Decret nr. 525/1954;
• Medalia “ A XX-A ANIVERSARE A ELIBERARII PATRIEI “, Brevet nr. 510/1964;
• Insigna “ EVIDENTIAT IN MUNCA MEDICO-SANITARA “ , Ordinul Ministerului Sanatatii si Prev.Sociale nr.1041/1967;
• Ordinul “ 23 AUGUST “, clasa a V-a, Decret nr. 564/13 august 1969;
• Ordinul “ MERITUL SANITAR”, clasa II-a , Decret nr.153/29 aprilie1971;
• Medalia “  25 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII”, Decret nr.480/1972;
• Medalia “ 30 DE ANI DE LA ELIBERAREA ROMANIEI DE SUB DOMINATIA FASCISTA’’, Decret nr. 140/1974;
• Diploma de Onoare a Consiliului National de Educatie Fizica si Sport ( nr. 453 din 28 aprilie 1975);
• Diploma Jubiliara a Societatii de Cruce Rosie din Romania ( 4 iulie 1967 );

PETRE BRANZEI

Unele aspecte ale activitatii si preocuparilor sale in cercetarea stiintifica fundamentala, practica medicinii clinice si asistentei psihiatrice

Material realizat de:     Prof. dr. Mihai SELARU,  Dr. Cicerone POSTELNICU, Dr.Ana VERDES, Psih.Roxana BRANZEI

Personalitatea complexa a prof.P. Branzei s-a ilustrat in cele mai diverse domenii ale activitatii umane. O latura a activitatii sale in care s-a evidentiat de-a lungul anilor si care a ramas o constanta a preocuparilor sale,  este aceea ca a fost un om de laborator, atat in domeniul cunoasterii fundamentale cat si a celei cu aplicatii clinice si sociale. Si-a inceput ucenicia in acest domeniu prin  frecventarea laboratoarelor de fiziologie de sub conducerea acad. Prof. V. Rascanu, studiind orientativ in colaborare cu prof. M. Kapri, corelatiile dintre starea initiala encefalica si electromiograma. Teza sa de doctorat in medicina “ Consumul de energie in raport cu starile psihice” sustinuta la 28 iunie 1943, Facultatea de Medicina Iasi -  indica cu pregnanta inca de la inceputul carierei sale pe tanarul medic, aspirant in activitati de laborator, in corelatii si conexiuni interne cu problemele clinicii neuropsihiatrice.

Ulterior, intr-o stransa , permanenta si fructuoasa colaborare cu colectivul Catedrei de Fiziologie de la Universitatea Iasi, sub conducerea acad. Prof. P. Jitariu, a studiat aspecte ale influentei starii initiale ale sistemului nervos central asupra manifestarilor convulsive. In baza acestor cercetari coroborat cu observatii clinice si terapeutice, a dezvoltat in continuare tema depresiei parabioza ca fenomen predominant in fiziopatologia epilepsiei.

In colaborare cu acad. Prof. P. Jitariu si prof. Ballif a efectuat ample studii asupra incercarii lichidului cefalorahidian uman cu mediatori neurochimici in conditii normale si patologice, punand astfel in evidenta, pentru prima  oara in lume ( in 1951 ) , prezenta fenomenului adrenocromatic in unele tulburari neuropsihice.

Activitatea sa de cercetare stiintifica in domeniul laboratorului clinic a primit o confirmare precoce in cariera sa profesionala, prin Premiul ,,Dr. Gh.Pitulescu’’, acordat de o comisie speciala compusa din 3 membri titulari ai sectiunii ,, Biologie aplicata’’, din cadrul Academiei de Stiinte din Romania, in noiembrie 1944, pentru lucrarea:,,Variatiile metabolismului bazal si relatiile cu diversi factori biologici, cu aplicarea in neuropsihiatrie”.

Peste doua decenii, Academia de Stiinte Medicale a Republicii Socialiste Romania cunoscand preocuparile si activitatea sa in domeniul cercetarii stiintifice medicale, ii propune organizarea la Iasi, incepand cu anul 1976, a unei cercetari pilot pentru verificarea in practica a unor masuri de profilaxie pentru diverse boli psihice.

Din planul de lucru privind studiile ecologo-epidemiologice referitor la factorii de risc in procesul de adaptare si integrare socio-profesonala inaintat acestui for stiintific, retin atentia preocuparilor sale pentru:

1. A. Factori ecologo-epidemiologici prezenti in:

-          parametri evolutivi ai copiilor cu handicap bio-psiho-social;

-          adolescenta si adaptare;

-          procesualitatea bolilor mintale in raport cu posibilitatile si modalitatile integrarii, adaptarii socio-profesionale( prognoza nozologica);

-          statutul bolnavului mintal in raport cu interrelatiile din mediul rural in mediul urban si industrial, a influentelor sale negative privind adaptarea si integrarea socio-profesionala;

1. B. Cauzele si mecanismele de esec in procesul de adaptare si integrare profesionala si industriala:

-          factori poluanti de mediu ( fizici si chimici );

-          factori infectiosi: infectia malarica, neurosifilisul si actiunea nespecifica in psihozele endocrine;

-          factori ,,toxici”: drogodependentele, alcoolismul accidental si alcoolodependenta ( alcoolofilie – alcoolomanie), homeostazie bazala;

-          factori psiho-traumatizanti sau psiho-carentiali;

-          factori psiho-patologici determinanti;

-          factori socio-traumatizanti sau socio-carentiali

Este demn de mentionat faptul ca in 1975, prof. P. Branzei, prin intermediul Dr. J. Haworth, a reusit sa incheie intre Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S) – Divizia de paludism si alte boli parazitare si Spitalul de Psihiatrie Socola Iasi un acord pentru cercetari relative de paludoterapie si aplicatiile sale ( Inregistrarea nr. M2/181.139 din 18 noiembrie 1975 – O.M.S Geneva, Elvetia ), inscriind astfel unitatea , colectivul laboratorului si medicii spitalului, in circuitul cercetarii stiintifice internationale.

Prezenta constanta in studierea  aspectelor teoretice si practice ale medicinii clinice, prof. dr. Petre Branzei s-a preocupat in permanenta de aprofundarea  studiilor initiale asupra rolului starii psihice modificata la persoanele normale prin hipnoza- comparative cu bolnavii afectati de psiho- in ceea ce priveste procesele viscerale si metabolice.

A cercetat de asemenea si  influenta tonusului functional cortical asupra echilibrului glicemic. In stransa legatura cu activitatea de cercetare a colectivului coordonat de prof. C. C. Dimitriu,a efectuat cu ajutorul metodei viscerografice ,, Danielopolu” studii asupra motilitatii si secretiei tubului digestive, iar cu grupul de cercetare indrumat de prof. Gh. Tudoranu, studii asupra coagularii sangelui.

Pornind de la aceste cercetari analitice orientative a procedat ulterior la studii de sinteza in ceea ce priveste rolul semnalizarii verbale asupra reflexelor absolute si a dezechilibrelor de fond in ceea ce priveste tripla functie de reglare umorala, endocrina si nervoasa in psihoze. Impreuna cu Gh. Botez, din anul 1964, a demonstrate eficienta acidului 4- sulfonamidofenoxiacetic in perturbarile activitatii nervoase superioare, preparat utilizat apoi pe larg si cu succes in tratamentul diverselor boli psihice, indeosebi in epilepsie, in colaborare cu prof. Sava Dumitrescu.

Impreuna cu un colectiv de tineri cercetatori ( M. Selaru, E. Lozneanu, Gh. Rusu ) a folosit pentru prima data in Romania metoda cercetarii radiobiologice, utilizand I 131 si P 32, la studii de sinteza asupra explorarilor morfofunctionale in psihiatrie. Asemenea cercetari au fost primite cu interes de specialisti, fiind cunoscute atat pe plan national cat si in cadrul comunitatii stiintifice internationale ( Ann. Med. Psyhocol., 1964 ). Pe baza acestor studii a dezvoltat teoria encefalodistrofiei ca substrat al bolilor psihice endogene, cu predominanta fenomenelor parabiotice si evolutia lor.

Coroborand cunostintele contemporane in epoca asupra bolilor psihice cu cercetarile personale asupra etiopatogeniei si morbiditatii lor, a prezentat comunicari receptate cu un viu interes, de participantii la diverse manifestari stiintifice de prestigiu: Conferinta unionala de neuropatologie si psihiatrie de la Moscova, in 1963; Conferintele nationale de psihiatrie de la  Bucuresti, in 1964 si 1970; OMS- Geneva 1965; Bristol 1969; Paris 1969; Ierusalim 1969; Zagreb 1970; Mexico 1971; Salzburg 1972; Oslo 1973; Franta 1975;, Italia 1975; Copenhaga 1976. In cadrul acestor manifestari internationale, de o inalta tinuta stiintifica, a atras atentia in mod deosebit, conceptia sa asupra fizxiopatologiei si terapiei schizofrenice privita ca o encefadistrofie endoexogena cu predominenta proceselor fiziopatologice de tipul parabiozei cu circuit inchis cortico-subcortical, corelat cu conceptual bio-psiho-social si de psihoterapie integratoare si socioterapie deschisa in grup larg.

Cercetator pasionat al stiintelor naturii in cea mai larga acceptiune a acestora, intelectual cu un vast orizont de preocupari , permanent ancorat in realitatile si necesitatile timpului, om de actiune in diverse si variate domenii ale existentei fiintei umane in general si bolnavului psihic in special, prof. P. Branzei a fost egalat sau chiar depasit in acest domeniu de calitatile sale de eminent organizator, conducator cu abilitati innascute,  surprinse atat in institutiile de specialitate cat si in colectivele de grup pe care le-a condus si indrumat. Un manager de exceptie.

Constient de valoarea aplicarii in practica a concluziilor cercetarii stiintifice fundamentale si aplicate nu s-a cantonat in turnul de fildes al exercitiilor si realizarilor de ordin academic, ci s-a implicat direct in crearea si organizarea la Spitalul “ Socola “ a unei puternice baze materiale si formarea unui valoros colectiv de colaboratori in domeniul activitatii de laborator. In perioada cat a fost la conducerea spitalului ,,Socola” s-a construit si a intrat in functie complexul bio-psiho-social al institutiei, s-a inzestrat si dezvoltat material  laboratoarele de chimie, hematologie, electroencefalografie, psihologie clinica. S-au pus bazele unui nucleu privind o bio- baza a spitalului , au inceput sa de dezvolte preocupari de toxicologie clinica in activitatile de rutina ale laboratorului clinic, s-a infiintat si organizat primul laborator de psiho-genetica la tara. Sintetizand, putem spune fara teama de a gresi sau exagera cu buna stiinta, ca spitalul ,,Socola” condus de prof. Petre Branzei s-a transformat intr-o instituie europeana de mare prestigiu.

Prin preocuparile si realizarile sale in domeniul activitatilor de laborator, prof. P. Branzei s-a inscris in  galeria de ilustri premergatori, precum C.I. Parhon si L. Ballif, ca o personalitate de referinta in psihiatrie din Romania,  continuator al unei activitati care a depasit cu mult granitele locale si nationale, intrand in circuitul international al valorilor stiintifice.

SCOALA DE LA SOCOLA SI CONCEPTUL BIO-PSIHO-SOCIAL

( UN OM , O SCOALA, UN CONCEPT )

Prof.dr.  Petru BOISTEANU

Despre scoala de la Socola si mentorul ei, P. Branzei, s-a vorbit si se vorbeste cu respectul si admiratia care insotesc intotdeauana schimbarile benefice pentru om.

Personalitatea complexa si luminoasa,P. Branzei,a reusit sa elibereze si sa dezvolte intr-o maniera dinamica, unitatea conceptului constructivist bio-psiho-social ( BMPS)care a modificat orientarea Scolii de la Socola spre o modalitate de intelegere a interdependentei tuturor determinarilor care definesc “ omul total” in conditii normale si/sau patologice de existenta. Acest concept original, care pentru prof. Branzei a insemnat rodul unor ample cercetari fiziologice, morfologice, fiziopatologice,cercetari de psihologie medicala,igiena mentala, explorari ecologo-epidemiologice si de organizare a asistentei psihiatrice nu reprezinta doar simpla aditionare a unor factori independenti, care influenteaza motivatia comportamentului ci reconsiderarea ale valorilor sociale, aplicate si inseparabile de sistemul biomedical.

Constructivismul bio-psiho-social se impune astfel orientarii psiho-sociologice reductioniste si structuralismului anilor ’80,conceptul romanesc stabilind interactiunile subiect-obiect si evidentiind  rolul creator al constiintei si dimensiunile psihologice ale activitatii psihice.

In functie de domeniul stiintific in care se insera  sau a etapei sale istorice de evolutie,constructivismul are o mare varietate,acest concept nu a insemnat constituirea unei situatii conjuncturale , ci o actiune de echipa,care, urmarita consecvent in timp a dezvoltat orientarea dinamica despre “ omul total”.

In scopul apararii si promovarii mentale a populatiei,Scoala de la Socola preconiza in plan sociologic,dubla deschidere  intre serviciile psihiatrice si societate, rolul principal revenind educatiei populatiei, prin prisma conceptului ,, Medicina omului sanatos”. La baza conceptului bio-psiho-social, Petre Branzei a concretizat indeplinirea conditiilor pentru o mai buna asistenta medicala, organizarea ergoterapiei in spital si amenajarea sectiilor exterioare, orientarea cercetarii si a asistentei psihiatrice spre studiul unor factori ambientali si spremodalitati de profilaxie primara in perioade dezvoltarii infantile-juvenile si in procesul de integrare in activitatile productive , studiul si asistenta recuperatorie a copiilor cu handicap psihic si motor.

Mai mult, reusind infiintarea unor sectii de psihiatrie in toate orasele mai mari si in capitalele de judet din Moldova, Scoala de la Socola reuseste astfel sa se afirme ca for metodologic si sa dea un nou curs psihiatriei romanesti.

Noua atitudine fata de bolnav si fata de prevenirea factorilor de risc ai starii de sanatate, bazele stiintifice si clinicecare au confluat in conceptual bio-psiho-social,au determinat ca pe plan international aceasta forma de manifestare a constructivismului si psihiatrie romaneasca sa fie apreciate cu toata consideratia pe care o merita P. Branzei si Scoala de la Socola.

PETRE BRANZEI – spiritus rector , organizator, mentor al asistentei psihiatrie din Moldova

DR. C.Postelnicu, M. T. Laudat, T. Simionescu Nicoleta Cartas – Iasi

Odata cu trecerea timpului , personalitatea profesorului P. Branzei se contureaza pentru posteritate prin ceea ce a avut mai reprezentativ, atat fata de psihiatriile din tara cat si de Centrul Medical iesean.

Personalitatea sa , decantata de conotatiile subiectiviste inerente oricarei epoci si  de consecintele unor impresii si situatii de conjuncture,se remarca pentru elevi urmasii si emulii sai,cat si pentru generatiile de specialisti psihiatri ai viitorului, ca fiind aceea a unui psihiatru complet si total care si-a ilustrat cu egal succes rolul in asistenta bolnavului psihic in spital si ambulatoriu,cat si in activitati didactico-stiintifice, pregatirea cadrelor de specialitate, organizarea activitatilor de asistenta psihiatrica,ctitorirea de forme si institutii in beneficiul direct al bolnavilor. Vrednic si harnic, urmas a unor inaintasi de marca cu mari merite in asistenta psihiatrica     si in invatamantul universitar iesean – Al. Braescu, C.I. Parhon, Leon Ballif – el s-a inscris de la inceput activitatii sale in galeria de profesori ai Facultatii  de Medicina-Iasi si directori ai Spitalului Socola,care au inteles in mod exemplar comandamentele vremurilor lor in asistenta bolnavilor psihici, neprecupetandu-sieforturile si activitatea pentru a obtine ameliorarea conditiilor de viata ale acestora, atat in cadrul institutiilor de asistenta specializata, cat si in conditiile vietii lor extra muros.

In calitate de membru si conducator al Comisiei de Psihiatrie din cadrul Ministerului Sanatatii, a fost permanent implicat prin  prestigiul si autoritatea sa in mediile de specialitate,in elaborarea planurilor centrale de masuri complexe, privind organizarea asistentei psihiatrice incepand cu anii ‘ 70 cat si in masurile de rezolvare a sanatatii mentale a populatiei de pe tot cuprinsul tarii. S-a  dovedit a fi un neintrecut si iscusit agent de influenta a cauzei psihiatrice si a asistentei moderne a bolnavilor psihici in fata diversilor factori administrative, autoritati, persoane cu responsabilitati in luarea deciziilor majore in viata sociala, culturala, politica si economica, contemporana existentei sale.

In calitate de director al Spitalului Socola a modernizat unitatea reusind sa o transforme in statiune pilot-OMS. A putut astfel informa in 1981 Biroul regional pentru Europa al OMS ca in anul 1981 in jud. Iasi,  din 8616 paturi , un numar  de 1886 adica 21,88% erau destinate asistentei bolnavilor psihici. In anul respectiv acestea erau distribuite in urmatoare structuri functionale:

-          Spitalul clinic de Psihiatrie Socola 810 paturi ( 10 sectii pentru adulti cu 750 paturi, 60 paturi pentru copiisi 50 de locuri pentru serviciul de zi );

-          Sectia Galata cu 240 de paturi

-          Sectia exterioara Padureni cu 250 paturi

-          Sectia exterioara Raducaneni cu 100 de paturi

Pentru asistenta de specialitate a populatiei din municipiul Iasi functionau totodata administrate, coordonate si /sau conduse de spitalul Socola urmatoare servicii de asistenta ambulatorie psihiatrica:

-          2 cabinete in perimetrul municipiului, 1 pentru adulti si 1 pentru copii.

-          1 cabinet pentru zona industriala ( adulti );

-          2 cabinete pentru studenti si elevi;

In paralel, in comuna Sipote,la 70 de km de municipiul Iasi functiona ca o unitate independenta cu un numar de 426 de paturi un spital si o ferma agricola cu 200 de ha destinat asistentei in profil de ergoterapie pentru bolnavii psihici cu evolutie prelungita.

Separat pentru reteaua de psihiatrie, pentru copii cu handicap neuropsihiatric major , erau destinatet in judet 200 paturi, iar la sectia Galata 1 compartiment cu 30 de locuri in regim de serviciu de zi.

Incepand cu anii ’60, prof.P. Branzei s-a inpus in tara ca pioner al asistentei psihiatrice ambulatorii, atat prin organizarea in Iasi a primului serviciu psiho-social ( Laborator de Sanatate  Mintala ) privindasistenta bolnavilor psihici extra muros,cat si prin introducerea dispensarizarii lor active. Concomitent in 1981 mai functionau in Iasi in cadrul altor ministere ( MApN , MTTc ) pentru anumite categorii differentiate a populatiei ( militari , salariati din transporturi si  telecomunicatii ) o sectie de psihiatrie cu 50 de paturi si 2 cabinete de consultatii ambulatorii.

In timpul directoratului profesorului P. Branzei,Spitalul Socola  a fost supus unui continuu si permanent proces de modernizare tehnico-gospodareasca ( introducere incalzire centrala, construire de centrale termice, infiintarea si organizarea compartimentelor de ergoterapie etc.), de inzestrare materiala tehnico-stiintifica si cu personal adecvat si de specialitate ( amenajarea, dezoltarea si perfectionarea  laboratoarelor, infiintarea cabinetelor de psihologie, genetica medicala, consulatatii ORL, oftalmologie, boili interne, stomatologie, introducerea in mod current a explorarilor functionala EKG si  EEG) . Incepand din anul 1972 de Spitalul Socola s-au desprin clinicile de Neurochirurgie si Neurologie care au continuat sa functioneze in Iasi intr-o unitate moderna arhitectonica, dotata conform  exigentelor actuale ale acestor specialitati.

In anul 1970, tot in mandatul prof. P.Branzei  s-a reconstruit , amenajat si pu in functiune complexul bio-psiho-social al unitatii, constructie care a inzestrat spitalul cu spatii adecvate pentru arhiva medicala, biblioteca , laboratoare de psihologie, EEG , radiology,explorari functionale, consultatii de specialitate, tratament balneo-fizioterapice cat si un spatios amfiteatru pentru activitati didactico-stiintifice si de socio-terapie. Sub directa conducere si cu participarea personala ctitorului, numerosi bolnavi au beneficiat de o calda atmosfera de comprehensiune a conditiei lor existentiale plina de o veritabila si dezinteresata grija parinteasca fata de nevoile , necazurile si destinul lor.

Zona geografica de indrumare metodologica a clinicii de Psihiatrie Iasi, adica toate judetele Moldovei  a beneficiat de spijinul sau direct in infiintarea de structuri adecvate de asistenta psihiatrica. In timpul cat prof. P. Branzei a condus Clinica de psihiatrie a IMF Iasi si Spitalul Socola s-au infiintat si au intrat in functiune la actiunile , interventiile si sprijinul sau direct in Moldova urmatoarele structuri de asistenta psihiatrica:

-          jud. Suceava – sectiile de psihiatrie din Suceava, Campulung Moldovenesc, Radauti, Siret;cabinete le psihiatrie din Suceava, Campulung Moldovenesc, Radauti, Falticeni si Gura Humorului;

-          jud. Botosani – spitalul de psihiatrie Botosani; cabinetul de Psihiatrie din Botosani si Dorohoi;

-          jud. Neamt – sectiile de psihiatrie din Piatra Neamt, Roman, spitalul de psihiatrie Gadinti;cabinetele de psihiatrie din Piatra Neamt , Roman , Targu Neamt;

-          jud. Vaslui – sectiile de psihiatrie din Vaslui si Barlad , sectia de bolnavi psihic cronici Floresti ( in prezent transferata la Murgeni ); cabinetele de psihiatrie din Vaslui , Barlad, Husi;

-          jud.Bacau – sectiile de psihiatrie din Bacau, Onesti sectia de bolnavi psihici cronici din Darmanesti; cabinetele de psihiatrie Bacau , Onesti, Targu Ocna;

-          jud. Vrancea – sectia de Psihiatrie Focasni ; cabinetul de Psihiatrie Focsani;

-          jud.Galati – spitalele de bolnavi cronici din Ganesti si Virlezi; cabinete de psihiatrie Galati , Tecuci;

Prin elaborarea si sustinerea unui concept constructivist in evolutia medicinei contemporane,P. Branzei a atentionat in ultimul sau mesaj catre generatiile de viitori psihiatri , in realizarea dublei deschideri spital-societate ca ,,teoriantipsihiatrica dupa care spitalul clasic trebuie desfiintat ( si nu revolutionat ) in ceea ce priveste rolul sau in plan medico-social nu numai ca este gresita , dar si in acelasi timp periculoasa,intrucat psihiatria nu poate fi exercitata oriunde, oricand si de oricine in sensul sau determinist stiintific. Totodata a precizat ca veritabil testament pentru viitorul psihiatriei,ca referitor la disputa privind preferintele doctrinare sau economice pentru anumite tipuri de asistenta intra sau extraspitaliceasca,  pentru tipul de asistenta intermediara pe care o realizeaza servicul de zi/noapte,ca toate tipurile de servicii psihiatrice trebuie sa fie pe cat posibil mai diversificate si,in acelasi timp sa constituie o unitate in dinamica lor functionala, situatie care se concretizeaza pe deplin la nivelul centrului medical Iasi.